Niste alte ganduri de miercuri

Uneori viata e atat de simpla, mai ales in cazurile in care incepe sa te doara in dos de tot si toate si incepi sa fii usor high (ca si cum te-ai fi indopat cu Valium sau Diazepam). Lumea urla stanga-dreapta si tu ii privesti cu niste ochi goi si singurul neuron pe care l-ai mai lasat sa functioneze se intreaba – “What the fuck do they want?” Ajungi la birou vessel, te asezi la calculator si incepi sa citesti mail-urile. Realizezi ca nu e nimic important – same old shit. Iti bagi castile in urechi si incepi sa privesti apatic in zare – nu se stie la ce, dar din cand in cand sa te incrunti putin pentru a da impresia ca esti concentrat. E bine sa ai laptop-ul pornit si un word deschis (asa ca mine) pentru impresia generala de munca – secretul cand scrii pe blog, este tocmai sa nu scrii direct pe blog ci sa te apuci de compus in word si sa dai copy-paste. Brusc din spatele tau poate sa apara seful. PANICA. Ce faci? Inchizi word-ul, il bagi in bara sau scrii in continuare ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat si de fapt lucrezi la un mega project din care nici macar seful nu te poate deranja. Nu uitati cel mai important aspect – castile din urechi – cand lucrezi nu trebuie sa te lasi disturbat de nimeni si nimic – CONCENTRARE MAXIMA. Cum vrei sa justifici banii pe care ii primesti lunar? Din cand in cand trebuie sa faci un raport in care sa iti explicit activitatea. Trebuie sa te plangi cat de multi poti de conditiile improprii de lucru (laptop IBM nu Apple, telefon fix fara posibilitatea setarii melodiilor si cel mai important, fara posibilitatea setarii volumului la maxim – daca tot nu esti la birou, de ce sa nu ii bagi la balamuc pe cei din jur cand iti suna telefonul?, biroul este de culoare mesteacanului si tu vrei nuc sau mahon, scaunul pe care stai nu se lasa suficient de pe spate pentru a permite un somn linistit – de aici rezulta probleme cu mijlocul, coloana cervicala, concedii medicale – intr-un cuvant cheltuieli pentru angajator – adica trebuie sa faca ceva in sensul asta). Apoi incepi cu niste minunate grafice cat mai colorate niste slide-uri animate care sa dea seful peste cap si sa nu inteleaga nimic – dar cel mai important sa nu ii dai posibilitatea sa puna intrebari. Trebuie sa iti stabilesti o intalnire cu el in perioada cea mai aglomerata cand nu are mai mult de 10 minute. Acum trebuie sa verifici aceasta informatie – el poate sa spuna ca nu are decat 10 minute, dar de fapt isi poate permite mai mult de atat – intr-o astfel de situatie nu e cazul sa te bagi. Verifica cu asistenta pentru a fi sigur de incarcarea maxima a zilei si roaga sa te “strecoare” si pe tine. Dupa ce scapi de asta, ai o saptamana minunata in care poti sa faci ce vrei – dar mai ales sa te pregatesti pentru weekend. Va urma….

Angajatii tin cu dintii de joburi

Ok, se pare ca aceasta criza aduce ceva bun pe piata fortei de munca – filtrarea/trierea/cernerea sau cum vrei sa ii zici – a celor multi si cu limba lunga si neteda. In sfarsit, firmele vor trebui sa faca o alegere destul de dificila pentru a putea supravietui – mergem mai departe cu cei care pot, sau cu cei care dau impresia ca pot? Cei care pana acum puteau zbura din floare in floare pentru bani, pozitie si alte beneficii vor incepe sa polenizeze intr-un singur loc si vor trebui sa mai renunte la betele infipte cine stie pe unde si sa se mai aplece putin de spate. Acum va incepe lupta intre marii lingai de care vorbeam anul trecut. Acum se va da batalia finala pentru supravietuire. Firmele isi vor putea face panou cu “lingaul lunii”. Va fi foarte simplu de ierarhizat: Lingau Trainee, Lingau Junior, Lingau, Senior Lingau, Lingau Expert, Lingau Suprem/GM.

In aceeasi idee, un articol din Ziarul Financiar:

“Angajatii tin cu dintii de joburi

---

Delia Oniga 19.01.2009

Contextul economic neclar ii ingrijoreaza pe angajati, care se gandesc de mai multe ori inainte de a decide sa paraseasca o companie.

Fluctuatia de personal a fost una din principalele dureri de cap ale directorilor de HR anul trecut. Angajatii se mutau de pe un job pe altul, dupa numai sase luni de zile pentru salarii mai mari sau pentru a promova pe alta pozitie. Este posibil ca anul acesta situatia sa se schimbe, iar mutarile din companii sa se faca cu mai mare greutate, fie din cauza fricii de a nu pierde locul de munca ori pentru ca angajatorii deja nu mai iau in seama pretentiile prea mari ale candidatilor.

“Majoritatea oamenilor care au plecat dintr-o organizatie in 2008, plecau pentru marire de salariu sau o pozitie mai buna. Acum un nou job intr-o organizatie poate insemna un salariu mai mic si, sigur, in posibilitatea unei crize in respectiva organizatie, ultimul venit de obicei inseamna si primul plecat. Din perspectiva stabilitatii jobului, avem in aceasta perioada persoane care refuza joburi noi, chiar si in conditii salariale mai mari”, explica Marian Manolache, directorul general al companiei specializate in servicii de resurse umane Skill Team.

Astfel, in opinia lui Manolache, angajatul eficient se va afla cu siguranta in organigrama unei “mori de vant” eficiente. Pe de alta parte, oamenii care au preferat in ultimii ani sa sara din firma in firma in cautarea unui salariu mai mare au avut mai putin timp sa creasca profesional, iar acum a venit timpul sa fie mai putin apreciati. Oricum, acestia din urma “fug deja catre un posibil adapost”.

“Am putea sa caracterizam fluctuatia de personal din 2008 ca fiind una ’salbatica’. In 2009 oamenii vor incerca sa-si securizeze pozitiile in companii. ‘Turistul de interviuri’ se va opri si se va concentra pe crestere profesionala si stabilizarea jobului. Oamenii eficienti vor fi mult mai vizibili angajatorului, iar vizibilitatea o sa le aduca si recunoastere”, mai spune Manolache, care este de parere ca putem intalni doua tipuri de manageri, angajatori sau companii, in conditiile actuale: multi sunt panicati si “fug catre un adapost inchipuit” si disponibilizeaza angajati, blocheaza bugete si vor sfarsi afectand major viitorul companiei, in timp ce altii au inceput sa discute cu angajatii, sa ii implice si sa se asigure de sustinerea acestora pentru parcurgerea crizei. Pe scurt, e ca in proverbul chinezesc: “Pe vant puternic poti sa fugi incercand sa ajungi la un adapost inchipuit sau sa profiti si sa-ti faci o moara de vant”.

In situatia actuala, angajatii care isi schimba jobul pot fi impartiti in doua categorii.

“Exista doua tipuri: cei care aplica pentru ca se inchide compania, isi dau seama ca sunt inutili si se asteapta ca vor fi dati afara si ceilalti care isi doresc cu adevarat sa evolueze din punct de vedere profesional. Trebuie sa facem diferenta intre aceste doua tipuri de angajati si noi suntem de cinci ori mai atenti la aceste lucruri”, explica Daniela Necefor, managing partner in cadrul companiei de executive search Total Business Solutions (TBS), care adauga ca aproximativ 10% dintre cei contactati pentru o schimbare de job refuza sa participe la discutii, in principal pentru ca le este frica sa faca o schimbare.

Mai mult decat atat, Necefor apreciaza ca fluctuatia de personal in retail, care inregistra valori pana la 80% in prima parte a lui 2008, ar putea sa scada cu 20 de procente anul acesta.

In domeniul retailului, nivelul mare al fluctuatiei era dat in special de vanzatori, insa contabilii sau directorii, spre exemplu, sunt mult mai stabili. Cu toate acestea, in opinia lui Necefor deocamdata nu putem spune ca angajatii s-au intors spre stabilitate, desi este posibil ca in urmatorul an durata dupa care un angajat isi schimba jobul sa creasca pana la cel putin un an de zile.

Mai mult decat atat, atitudinea candidatilor incepe sa se schimbe. Pe langa faptul ca va exista o stabilitate mult mai mare anul acesta, precum si o scadere a pachetelor salariale ca pretentii, fata de anul trecut, cand angajatii au fost intr-o goana continua dupa bani, acum nu isi vor mai permite sa faca promisiuni fara sa le respecte, mai ales sa spuna ca vin la interviu si sa nu mai apara. Totodata, oamenii sunt mai interesati, mult mai deschisi ca inainte.”

mai mult aici:  http://www.zf.ro/profesii/angajatii-tin-cu-dintii-de-joburi-3767085/

Acum este cel mai bun moment sa faci angajari

Un titlu care poate parea pozitiv, dar la o analiza mai atenta rasare partea neagra – multi candidati pe piata, pretentii din ce in ce mai mici, acceptari de oferte la care pana acum nici nu se uitau, lipsa motivatie, eficienta aproape de zero.

Candidati disperati care alearga dupa job-uri, care aplica pe orice este postat (oricum numarul job-urilor postate este dramatic de mic comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut), care culmea nu prea vin la interviu desi confirma telefonic, candidati care cred ca si-au pierdut si ultima speranta, candidati care s-au plictisit de cate ori au povestit despre experienta, despre situatiile intalnite, plusuri-minusuri, etc. Din pacate situatia actuala nu este chiar atat de roz nici macar pentru angajatori, desi acestia se bucura de numarul mare de candidati, dar cu atat mai putin roz (poate un violet turbat) pentru candidati care trebuie sa se lupte pentru a obtine un job cat de cat ok si care trebuie sa isi scada asteptarile si de multe ori sa accepte o pozitie, doar pentru a-si putea plati darile catre stat si a avea cu ce sa isi cumpere de mancare. O perioada care se pare ca se va inrautati in cursul acestui an si nimeni nu zareste inca luminita de la capatul tunelului.

“Companiile care fac angajari in aceasta perioada au acces la un numar mai mare de candidati, ca urmare a faptului ca multi angajati au iesit in piata dupa restructurarile din ultimele luni.
“Este un moment propice pentru a face angajari, pentru ca poti gasi oameni mai buni care nu au un loc de munca din cauza crizei economice. Nimeni nu mai da anunturi de angajare acum, toate lumea da afara oameni. De aceea am ales acest moment pentru a face angajari”, explica Ion Hristea, director general al Keolner Romania, companie cu afaceri de 3,8 mil. euro in 2007, care reprezinta la nivel local grupul polonez Keolner, cu activitati in domeniul distributiei de materiale de constructii. Compania intentioneaza sa angajeze doi reprezentanti de vanzari zonali in Moldova si Transilvania Sud.
Cele mai multe disponibilizari au venit in ultimele luni din partea firmelor din industrie, constructii si automotive.
Doi dintre cei mai mari retaileri la nivel local – Kaufland si Carrefour – anuntau la sfarsitul anului trecut ca vor face cate 3.000, respectiv 1.800 de angajari in 2009, pentru deschiderea de noi magazine.
Marii retaileri se numara de cativa ani printre cei mai activi angajatori din economie, alaturi de constructii, banking, centre comerciale si companiile din outsourcing.
Reprezentantii Riviera Casino, care au in plan 300 de angajari pentru deschiderea unui cazinou in Capitala in luna martie, spun ca intentioneaza sa deschida si un restaurant pentru care cauta manager, bucatar, chelner, barman sau personal in curatenie.
Pe de alta parte, pentru recruiteri a devenit mai greu sa ii convinga pe candidatii care nu-si cauta in mod activ un job sa isi schimbe locul de munca. Pentru ei conteaza acum sa primeasca o oferta serioasa si nu vor sa plece din companii in orice fel de conditii. Unul din avantajele crizei economice este faptul ca exista mari sanse ca oamenii buni care au fost disponibilizati sa isi gaseasca iar joburi.
“Intr-adevar, aceasta este o perioada buna pentru recrutare. S-a intors putin roata. Angajatorii au si ei de unde alege, nu doar candidatii, cum s-a intamplat pana acum. Nu mai este nebunia din vara, cand puteai sa suni pe oricine si iti spunea ca are inca doua-trei oferte si trebuia sa vii tu cu cea mai buna varianta pentru a-l recruta”, este de parere Iuliana Badea, sales manager la Lugera & Makler, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata locala de recrutare.
Exista si companii care fac angajari doar in “regim de urgenta”, pentru a acoperi posturile ramase libere, fara de care organizatia nu ar functiona, sau pentru a finaliza proiectele incepute inainte ca efectele crizei economice sa se resimta pe piata. Spre exemplu, Whiteland, compania distribuitoare de produse alimentare cu 430 de angajati in cadrul diviziei de import-export si cu afaceri de 81,7 mil. euro in 2007, are vacante trei posturi: doua de branch manager la Cluj si Bucuresti si unul de superviser vanzari la Targu-Mures.
Cei mai multi dintre angajatori inca apeleaza la anunturile in ziar pe care le considera mai eficiente decat cele de pe internet.
“Pentru a evita selectia initiala a unor persoane mai putin serioase am ales sa dam un anunt in ziar. Cei care cauta un job in ziar sunt mai seriosi, restul, cei care apeleaza la online, doar incearca”, a mai spus Hristea, care se asteapta sa primeasca mai multe propuneri in aceasta perioada din partea candidatilor, precum si pretentii mai limitate.
Desi piata de recrutare nu este complet inghetata, volumul angajarilor si al ofertelor de joburi a scazut puternic in ultimele luni. In saptamana 8 – 15 ianuarie, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) are disponibile 5.787 de locuri de munca.
Astfel, numarul joburilor disponibile prin ANOFM la nivel de economie s-a prabusit comparativ cu saptamanile din decembrie, cand angajatorii cautau prin intermediul agentiilor de ocupare judetene aproximativ 11.000 de oameni.
Cea mai bogata oferta de forta de munca este pentru ingineri, respectiv 129 de joburi. Pentru studii medii si profesionale, se cauta 5.433 de candidati.
Cu toate acestea, numarul locurilor de munca disponibile in cadrul ANOFM este in continua scadere. In luna noiembrie a anului trecut, spre exemplu, numarul total al locurilor de munca a scazut cu 19% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Asadar, in prima saptamana din noiembrie, angajatorii au scos la concurs 17.850 de locuri de munca, cu 4.000 mai putine decat in aceeasi perioada a lui 2007.“

fuga dupa job-uri

Nu credeam ca a cauta un job poate fi o activitate care sa iti consume toata ziua si sa te lase lat la finalul ei. Acum incep sa ii inteleg pe candidatii mei. Cat de mult conteaza cand cel cu care te intalnesti ajunge la ora stabilita sau chiar ceva mai devreme. Cat de importanta este prima impresie pe care ti-o lasa intervievatorul si cat de bine te face sa te simti in primele cateva minute.
Chestii pe care le faceam din instinct ca si om de HR, le observ cu mare usurinta cand sunt de partea cealalta a baricadei. Chiar conteaza toate nimicurile astea cum ar spune unii mai “dastepti”.
Avand in vedere ca in ultimii 3 ani nu am iesit din firma in intervalul 9-18, nu mi-am putut imagina ce inseamna traficul din Bucuresti in timpul zilei. Pai ce se intampla la ora 18 era o minune, totul decurgea normal, ajungeam acasa in maxim 45 minute. In timpul zilei, am reusit sa parcurg aceeasi distanta in 60 minute. Din cate am inteles sunt anumite valuri pe anumite directii. Cu timpul, daca inveti aceste fluctuatii te poti deplasa prin Bucuresti fara nici o problema. Eu nu am reusit inca aceasta performanta.
Tot ce am reusit pana acum a fost sa petrec 2 ore in trafic pentru o discutie de 45 de minute. Totusi este o experienta foarte interesanta. Te duci sa discuti cu oameni de pe la agentii cu care acum 2-3 luni lucrai si tu si ii rugai sa iti gaseasca niste candidati. Acum ii rogi sa iti gaseasca un job.
Apar intrebarile clasice: de ce ai plecat de acolo? ce cauti? cum trebuie sa fie job-ul? imi povestesti ceva despre tine? cum era organizat departamentul? cum ai ajuns in firma? cum ai ajuns in HR? vrei sa ramai in HR? cati bani vrei?

Si uite asa, de 2 saptamani ma plimb din agentie in agentie in cautarea job-ului ideal. Bineinteles ca si eu sunt ala pretentios nevoie mare. Dupa patania actuala, vreau sa aleg cu mare grija job-ul. Dezavantajul meu este si datorat timpului extrem de lung petrecut in aceeasi firma.

Perseverenta si speranta care moare ultima ma motiveaza.

Keep walking!